Asa incepe un proverb romanesc. Pacat ca nu avem un proverb si despre paza excesiva. Adevarat, acum vin cu experienta de 9 luni intr-un orasel unde nu exista paza care sa se fataie de colo colo nici la supermarket, nici la farmacie, nici la gara, nici la mall, de fapt nicaieri! Sunt cateva localuri care au bounceri, dar si aia care nu stau doar sa se uite urat la tine, au si alta treaba, cum ar fi sa imparta bilete, sa-ti cheme un taxi sau pur si simplu sa-si indrepte nodul la cravata.
In schimb, Bucurestiul e plin. Si nu fac nimic oamenii aia. Nu produc nimic. Si faptul ca sunt imbracati in unfiormele alea, ca sa stii ca sunt paza e si mai deranjant. Nu dau vina pe ei, ca oamenii doar isi cauta un loc de munca, dar de ce ii vrem? De ce ii avem?
Cel mai mult m-a uimit prezenta paznicilor in metrou. Si m-am gandit ca si oamenii pe care ii cunosc are spune wtf impreuna cu mine. Dar nu, majoritatea s-au codit un pic si apoi mi-au zis ca na, cine stie ce se poate intampla. Eu nu am auzit de injunghieri in metrou. Sau de crime in metrou. Doar niste cersetori care ar putea fi la fel de usor alungati de un om imbracat in costum sau tricou. Adevarat, din cand in cand se fura. Dar consider ca oamenii aia imbracati cu veste negre, cu sapca neagra pe cap, care se benocleaza la mine imi fura din demnitate. Din felul meu de a fi. Chiar din libertate. La mall nu mai zic. Malaci cat casa care adora sa isi faca simtita prezenta, macar ca iti taie drumul cu mersul lor leganat.
Consider ca este datoria societatii de a se autoregla. Dar in loc sa corectam doar combatem. Ce? In majoritatea cazurilor nimeni nu e sigur ce combate acel paznic. Furtul de portofele in metrou. Sau poate cele cateva sampoane afisate in exteriorul ghiseului farmacistei.
Darul lor pentru noi este de a ne face sa ne simtim vinovati cand vrem sa citim eticheta de pe spatele samponului inainte sa-l cumparam. Si sa ne confirme constant ca exista oameni care ne vor raul. Altfel de ce ar fi acolo? Dar cel mai important, ne transforma in niste obiecte imobile si pasive, care nu vor mai reactiona la nimic din jurul lor, pentru ca pe undeva ar trebui sa existe cineva care e platit sa se ocupe de asta.
Si daca mai aud ca e de vina societatea noastra… ce v-as bate. Ca om nu trebuie sa-mi fie rusine de nimic, trebuie sa fiu demn, trebuie sa fiu puternic. Nu te mai plange ca nu te-ar ajuta nimeni si actioneaza. Si daca ai nevoie de cineva uita-te fix in ochii lui si spune-i ca ai nevoie de el. Trezeste-l din somn si nepasare. Poate are si imnul nostru niste intelesuri pe care inca trebuie sa le strabatem.
Alte posturi
Recently:
- Quick tip
- Strumfii, vacanta si internetul
- Votez ca sa nu primesc pumni in gura
- Long time, no see
- Android
- Be creative
- Je pense, donc je suis
- Paza buna…
- His name is Robert Paulsen
- Varza… ba nu… portocala!
Comments
This entry was posted on Saturday, August 8th, 2009 at 6:27 pm and is filed under Rant. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.
Pe mine m-au cautat de 2 ori consecutiv in poseta pentru ca am intrat in angst si nu am cumparat nimic. nu s-au gandit ca au un supermarket de kkt si nu ai ce cumpara, s-au gandit ca as putea iesi cu un iaurt cu fructe in poseta. E drept ca am fata de infractor…si totusi…