Nu stiu daca cifrele sunt adevarate, e destul de greu sa cauti cifrele astea pe internet, mai ales ca se refera la educatia de baza, la mancarea de baza, etc. Dar chiar daca nu sunt cifrele reale raportul intre ele nu cred ca este departe de adevar.
Amount spent each year in Europe and the United States on pet food: $17 billion
Cost per year to achieve basic health and nutrition for the entire world: $13 billion
Amount spent on perfumes each year: $12 billion
Clean water for all the world: $9 billion
Amount spent on cosmetics in the US: $8 billion
Basic education for the world’s children: $6 billion
Total amount the US spends on Christmas each year: $450 billion (or 16 years worth of food, water, and education for the world)
Initial cost of the US Government bailout of failing financial institutions: $700 billion (or 25 years worth of food, water, and education for the world)
Coming to grips with the alarming disconnects of our consumerist society: Priceless
Dar totusi folosind WolframAlpha, un site genial, am facut si eu niste cercetari. Costurile pentru armata anuale la nivel mondial 1.213 trilioane de dolari, din care 503 miliarde doar America. Dar noi traim intr-o lume care isi doreste pacea.
Si cum teoria conspiratiei trebuie sustinute, mai ales in cazul Americii, o scurta analiza.
nu exista tara pe planeta care sa aiba o linie asa de dreapta cand imparti pib-ul la populatie. Nu stiu cat au perfectionat ei controlul economiei dar asa ceva nu e posibil. Decat daca se intampla si alte chestii. In acelasi timp, desi America cica castiga bani, se inadatoreaza mereu.
Nu e chiar linie dreapta dar e clar ca si asta e o chestie controlata. Un american e indatoratcu 30.000 de dolari doar pentru ca e american. La noi in 2007 datoria e de 993 de dolari pe capatana. Iar noi avem salariile la 16% fata de cat castiga ei. Fun. Concluzii nu am pentru ca nu pot sa inteleg tot. Dar e interesant.
Ma dispera stirile. Au doua reguli care ma innebunesc.
Cea mai importanta regula pentru ei este ca ar trebui spus cu aceeasi tonalitate. Lucru cu care nu sunt tocmai de acord, mai ales in care pui egal intre doua chestii deloc egale. As folosi culori, tonalitati, orice ca sa pot sa-i sugerez privitorului la ce sa se astepte. Lucru pe care l-am observat in ultima vreme este ca e la moda ca stiristul sa intervieveze pe cineva prin telefon si daca e posibil sa se rasteasca la el. Asta probabil ca sa satisfaca durerea publicului, care zbiara in fata ecranelor. E un jeg care inspira sinceritate. Deci probabil pe asta se bazeaza. Dar poti sa vorbesti despe Lesko cu acelasi ton ca atunci cand vorbesti despre Voronin. Una e boarfa, unul omoara oameni. Nu poti fi serios in ambele cazuri. Zgomote amuzante si diverse glume vulgare ar fi extrem de bune in cazul celei dintai. Apoi vin cazurile tragice. Care se impart in doua. Cele cu copii, raniti, batrani, bolnavi, etc. Pe care se bate moneda la greu. In primul rand, oricati oameni vad miscati de cazurile respective… FUCK OFF! Nu ma intereseaza daca chiar vi se pare ca va pasa. Adevarul e ca va place faptul ca aflati cum altii o duc mai rau ca voi. Nu te uiti la un documentar de o ora despre o scoala de copii orfani sperand sa devii mai destept sau sa faci ceva. Doar iti place suferinta perpetua. Deci propun sa puna macar muzica cu adevarat vesela. Si sa bage si niste teleshopping pe bara de jos. Ca poate ti se pare ca nu ai destule chestii comparativ cu sarmanii aia. Si mai e si partea a doua. Cea in care se intampla ceva pe strada, sau in alimentari, sau in apa. Undeva cineva moare. Pentru ca a condus, a intrat in padurea ursului, a mancat prea multa margarina, a sarit in apa inghetata sau put si simplu a facut pipi de la etaj pe tramvai. O data as vrea sa spuna, stiti, de fapt, in tara noastra moare maxim un om pe an mancat pe urs. Deci pana la anul nu mai e nimeni in nici un pericol. Si faptul ca a fost o bataie intre niste malaci pe strada nu inseamna deloc ca acei malaci vor bate batranici nici macar pe acea strada.
Si aici apare regula doi. Regula audientei. Oamenii nu sunt interesati de sirile care le afecteaza cu adevarat viata. Legile, taxele, evenimentele internationale, inventiile sunt lucruri care plictisesc. Si oricat de seriosi ar incerca sa para stiristii (de asta regula 1 e f importanta) ei prezinta in majoritatea cazurilor cu totul altceva. Chiar daca nu te afecteaza vei afla de fiecare accident de pe autostrazi, fiecare viol/furt/crima cu nitel iz de spectaculos si vei fi rugat sa plangi alaturi de fiecare caz de mizerie umana. Si vei fi rugat sa participi cu trup si suflet alaturi de oameni care in mod normal sunt cunoscuti pentru cu totul si cu totul altceva. Nunti de fotbalisti, certuri intre manelisti, combinari si injuraturi intre politicieni si cu multe deplasari la fata locului cand nici macar nu se intampla ceva. Si totusi, pentru ca ei stiu ca chiar si asa te plictisesc, iti vor arata clipuri de pe youtube cu ursi panda care stranuta.
Stirile nu sunt stiri. Si totusi ei se prefac ca sunt stiri, si noi, pentru ca savuram totusi cateva accidente bune si o barfa mica ne prefacem si noi ca ne intereseaza. Dar ne rugam sa treaca cat mai repde sectiunea de evenimente externe si sa vina meteo. Sau sport. Prezentate de gagici care au mai multe chestii in comun cu mingea decat cu jocul.
Si toti stiristii se simt superiori. Mai ales fata de OTv, care le pute, desi diferenta cea mai mare intre ei este ca unii filmeaza cu camere de doi lei. Nu zica ca OTv-ul e o televiziune buna, dar auzi chestii cretine, tembele si de-a dreptul malefice la alte televiziuni. de exemplu nu demult la Realitatea (imi cer scuze dar nu ma uit la tv in mod normal si acum chiar nu prea mai am cum). O masina-macara s-a rasturnat. Parea din aia cu care se suie aia sa puna becuri la stalpi. Stiristul: “nimeni nu a fost ranit, cladirea pe care a cazut a rezistat, dar piata era plina si puteau fi sute de victime.” O macara pe o masina. Omora sute. I-ar fi placut. Ar fi avut o stire misto la ora aia tarzie din noapte. Poate l-ar fi chemat si dimineata. Sa relateze iar evenimentul. Apoi un accident grav cu un microbuz. Discutia: “Stirist: Cati oameni erau in microbuz? Purtator cuvant politie: 23. S: Si au murit? Pcp: 2 oameni au murit. S: Si restul sunt raniti? Pcp: da, restul sunt raniti. S: Erau si copii? Pcp: nu. S:Si ranitii sunt in stare grava? Pcp: Nu stiu. S: Va vom suna sa tinem telespectatorii la curent”. Eu simteam in vocea purtatorului de cuvant ca vroia sa inchida, mai ales cand monstrul lingau de prompter a intrebat de copii asa de sec. Dar asta e problema televiziunilor, chiar si in timpul stirilor. Mortii cresc audienta. Mortii cresc valoarea reclamelor. Mortii produc bani. Cu cat mai multi morti, cu atat mai multi bani. Si asta pentru ca si noua mortii ne plac. Naspa.
Si mai presus de toate, daca vi se face teama de ce vedeti la televizor, nu uitati un lucru. ei vaneaza toate rahaturile dintr-o tara intreaga. Si abia reusesc sa umple o ora, cu meteo, cu gigi, cu fotbal, cu basescu, cu tot. Asa ca nu va mai ingrijorati atat. Si asumati-va riscuri. Mancati chestii cu multa sare. Chiar si niste E-uri din cand in cand. Intareste organismul. Lasa-ti copilul sa mearga la scoala respectiva. Daca l-ai crescut cum trebuie nu-i va distruge mintea. Daca l-ai facut puternic nu-i va distruge trupul. Televizorul ne invata pe cate lucruri putem sa dam vina. Hai mai bine sa fim noi responsabili pentru noi. Sa acceptam ca rahaturile se intampla din cand in cand si sa inaintam prin viata cu tupeu.
Nu am mai scris in ultimul timp. Saptamana asta am fost ocupat cu refacerea siteul Enjoy Your Future. Pentru cei care nu stiu ce este Enjoy your Future, ei bine este un ONG de care am mai fost alaturi in trecut. E o asociatie de tineret care se ocupa in special de actiuni sociale si artistice, publicatii si resurse academice pentru studenti. Am facut destule proiecte interesante, cateva le-am pus si pe site, urmeaza sa mai punem, sa le mai ordonam, sa punem pozele, doamne cate poze, si filmele… si membrii… si partenerii… uff… si traducerile…aaaaa! Sunt multe de facut.
Dar entuziasmul ma tine pe linia de plutire. Anyway daca aveti idei, sau daca munciti si aveti cei 2% pe care puteti sa-i dati unui ONG, sau esti un artist care mai vrea un pic de promovare, sau pur si simplu va lasati mailul si va gasim ceva de facut :).
P.M. : Siteul e inca in lucru, nu ma impuscati, adaugam articole cand ne permite timpul, o sa apara si traduceri, etc. Dar ce am invatat noi de cand lucram in ONG-ul asta (si sunt deja vreo 5 ani) este ca cel mai important lucru este vointa.
Si uite si o harta cu o parte din membri. Sunt in curs de adaugare, dar trebuie sa-mi trimita poze noi, sa ii adaug eu, sa gasesc coordonatele oraselor… etc. Dar e dragut. Enjoy. E si pe site.
