S-a terminat sesiunea si ma trece o senzatie asa de placuta de pace… gata inca un an, apoi inca unul si om mai vedea ce s-o mai intampla. In saptamana asta care a trecut m-au calcat multe pe nervi, incepand cu caldura, evident, un prof stupid si un net picat prea mult timp. I am a net junkie. Dar acum totul s-a rezolvat, proful e istorie, iar examenele luate, netul functioneaza si am pornit aerul conditionat dincolo. Si ma trece un sentiment de pace cum rar simt. Nu ma apasa nimic, nu trebuie sa demonstrez nimic nimanui, tot ce am sunt niste planuri care se vor executa tocmai pentru ca nu ma mai apasa nimic, si daca pana acum le-am oferit jumatate de norma, acum stau cu ele fata in fata si cu dorinta fireasca de a le termina. Singura chestie pe care trebuie sa o muncesc si pentru care sa capat curaj e inca suficient de departe, inca mi se par prea multi kilometri pentru degetele mele sa numere. Poate in binar, si daca ma descalt. Dar inca trebuie sa-mi dau seama cat de mult trebuie si vreau sa fac chestia asta. Deocamdata citesc benzile desenate ale idolului meu din copilarie, Rahan. Probabil l-am ales pe el pentru ca eram si eu blond in acele vremuri. Si e vacanta, si tot ce era nasol e undeva in trecut. Acum, in prezent, totul e calm. Atat. Sa aveti o vara frumoasa. Ar fi frumos totusi daca ar fi si racoroasa.
