Before I forget

Trec prin o perioada de blazare. Nu reactionez la nimic. Ma uit in jurul meu si nu vad decat frustrati, persoane care se blocheaza in chestii marunte in loc sa marsaluiasca inainte. Eu imi stiu traseul zilele astea. Niste chestiii pe la judecatorie pentru organizatie, mers la restante, si in rest cate o cafea in miez de noapte sau un suc ziua. Sufar de o lipsa de somn. Dar nu prea sufar. In un fel imi place privirea incetosata de sub claia mea de par. Azi chiar mi s-a spus ca am un je ne sais qoi nou, dar care ma prinde. O fi si insomnia o noua terapie.

Vorbind de claia mea de par trebuie sa imi tai varfurile. Parul se simte ca e f degradat si are nevoie de asa ceva. Si as vrea sa ma si tund nitel, sa pot sa ies cu parul in vant. La mare am avut un reactii pozitive pe tema asta. Caut totusi o frizerie/coafor bun or something. Nu as vrea sa iasa prost. Si nimeni nu ma ajuta. Plus ca inca ma lupt cu cosurile care mi-au aparut la mare.  Imaginea mea in oglinda ma consoleaza cumva, nu e atat de golita de senimente cum este interiorul ei. Si gata cu narcisismul. sau complexarea, nici eu  nu stiu.

Nu ma afecteaza nimic, si pe bune ca in un fel as vrea.Vreau  sa vreau ceva imposibil, ceva chinuitor. Zilele astea am vorbit cu multa lume, live si pe mess… am vorbit cu doua Andree, una ma uraste, cealalta zice ca ma iubeste. Si nu-mi pasa de nici una. Nu m-a interesat sa reationez la nici una dintre stari. Am vorbit si cu Catalina, ea in o stare din aia agresivo-defensiva. Mdah. Poate data viitoare nu o sa-mi spuna atatea chestii pe care eu nu le intreb. Nu am jurnal, nu ma intereseaza trecutul. Mie deja mi se pare ca a fost acum prea mult timp ca sa mai conteze. Si mai e si Maria, care ma plictiseste de mor. Dar am nevoie de o ecuatie sentimentala si ea nu necesita prea mult efort. Doar sa o ascult si sa-mi repet in minte “Frankly, my dear, I don’t give a damn”. Eu… ma simt ca Garfield. Am copiat toate comic stripurile cu el si le privesc in timpul liber. Very relatable. Blazat ca si mine. Ipohondrii, schizofrenicii, adolescentii, ranitii, morbizii, deceptionatii si suferinzii dupa iubiri imposibile have all the fun.

Si m-am intors din Vama Veche… si ce placut a fost, cata nevoie aveam de liniste… Acum am amorteala aia amestecata cu oboseala si chef de lancezit. Aveam chef sa fac niste treaba dar m-am luat cu altele. Dar maine chiar trebuie… am coborat iar cu picioarele adanc in realitate. Ma imbolnavesc cand ma gandesc cate chestii sunt deja pe capul meu. Si Andreea care blinkaie in colt si eu ma prefac ca sunt cat se poate de ocupat. Vroiam sa-i dau ignore dar din fericire am convins-o sa nu vina in Vama. Na recompensa. Da’ trece repede marinimia. Nu pot, chiar nu pot.

Frustrarile exista in continuare. Vacanta asta a fost mai mult fizica. Cea psihica dupa restante, inainte de scoala. Cam pe atunci e si ziua mea. Ma gandesc ce cadou sa-mi fac… jocul de sah inca e acolo, nu a plecat si gandul ma infioara mai mult ca inainte. Maine. Gassesc eu ceva.

Vama Veche… pentru cei care se indoiesc chiar s-a dus dracului. Nu la fel de rau ca restul litoralului dar va ajunge si la stadiul ala. Si vom fugi iar in munti. Ca strabunii. Am ceva amintiri din Vama, o groaza de pareri in plus despre cei cu care am fost, o tona de nisip in haine… am trecut prin multe stari, ultima fiind o greata de mine care m-a tinut ultimele 2-3 zile. Motive… la fel de cretine ca de obicei.

Ma apuc sa fac exercitii…. tot ma apuc de la 2 incoace… si apoi… si apoi… e al naibii de greu fara foi. Fara ganduri strivite intre cerneala si pagini albe de caiet. La noapte se doarme. Si se planuieste ziua de maine.

Scap ! Ma duc la mare, imi bag picioarele in tot, acum trimit scrisori peste tot, in care zic “ma car, va pup, ne-om vedea cand m-oi intoarce”. Desi era o anumita persoana care tot trebuia sa o mai vad odata. SI stiu ca amandoi ne-am propus chestia asta. La telefon ii simteam vocea. Eh, ne vom vedea cum trebuie  cand va veni timpul. Mare, vin !

Deci unu la mana, nenea adminu’ a facut un server de mail d’ampulea ! L-a facut sa dam si sa primim mailuri, sa scape de gura noastra, nu pentru nevoia de a trimite 2000 de mailuri fara sa folosim copy si paste. Tot de pe calculatorul meu trebuie sa le trimit, dar macar imi inregistrez ip-ul, cred ca o sa le pice falca astora din retea cand o sa vada numele meu infierat dupa ip. Mai trebuie sa pun si o reclama tampita, trebuie sa updatez linkurile care mai sunt pe site. Si de ar fi numai atat dar exista si numarul…

DOI !! astia de la Gaming 4 Knowledge fac chestii pe ultima suta de metri de fiecare data. Pana azi nu am primit nici pas de la ei si azi am primit 26 se mailuri in care aflam multe si nevrute, printre care si cele noi trei laboratoare. Dreacu poate sa se documenteze pentru3 laboratoare si apoi sa le faca si probleme din jocuri in 35 de ore. Bai oameni buni eu credeam ca dau peste oameni responsabili, care aud si fac dupa cum li se spune. Nici nu mai vreau sa fiu seminarist. Vreau sa scap dreaq de voi si atat.

Mai am de luat slip, sa fac cumparaturi pentru mancare, cand naiba sa le fac si pe astea ? Si in plus mi-a iesit si un cos pe fata, unde am facut ultima injectie. Like for the love of God, unde e dreptatea ? Si alte ganduri… merg ca naiba ! Speram sa rezolv niste treburi zilele astea dar mereu s-a intamplat ceva ce a stricat totul ! Maine e ultima sansa, asa ca trec la armele mari.

A da, si mi-am ars jurnalul, asa ca nu mai am unde sa injur. I crown thee the day of shit.

Na ca am devenit si cenzor… inca nu stiu toate atributiile si cum ma voi descurca dar sunt. Inca astept sa-mi ceara aia cu laboratoarele inca niste probleme da’ degeaba. Si eu o sa intru in o criza majora de timp, pe 8 incepe munca si la newsletter. Iar cand ma intorc de la mare o sa trebuiasca sa invat pentru restante…. ufff,va fi cumva.

Am fost cumva dezamagit azi cu nu s-a indeplinit si o promisiune facuta ieri. Dar e legata de curiozitate si asta ar putea fi considerat gresit. Desi am certitudinea reciprocitatii. Dar poate ar complica putin treaba asa ca… dar… dar… dar de fapt nu, nu renunt… mai astept o zi-doua. Ma enerveaza ca nu pot sa controlez situatia. Desi daca puteam nu ma interesa. Putin sah inainte sa plec la mare. Poate ceva si la mare. Si de acolo vedem unde mai jucam sah.

Acum tot ce stiu e ca vreau sa scap, am nevoie de zilele alea  de vacanta. Si mai stiu ca am nevoie de agresivitatea gandurilor mele si in timpul zilei. Cred ca imi fac iar jurnalul o torta. E prima oara cand o sa fac asta premeditat, posibil chiar si treaz. Hmmm, dar nu acum, ca ploua.